Semnarea Convenției de la Istanbul de către România la data de 27.06.2014, la Strasbourg

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) salută împlinirea a 4 ani de la momentul semnării de către România, la data de 27.06.2014, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

Semnarea de către România a Convenției de la Istanbul a reprezentat un semnal pozitiv privind angajamentul ferm al Guvernului României în ceea ce privește consolidarea cadrului juridic național în materia prevenirii și combaterii violenței domestice.

În anul 2016,  România a fost cel de-al 14-lea stat care a ratificat Convenția, prin Legea 30/2016, această etapă marcând începutul unui important proces de reformă legislativă prin care s-a realizat armonizarea actelor normative incidente în domeniu cu prevederile acesteia.

În acest sens, Parlamentul României a adoptat la data de 18 iunie 2018 două proiecte de legi elaborate de către Guvernul României, prin MMJS/ANES, de importanță majoră pentru domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice care reprezintă un progres de etapă cu relevanță absolută din perspectiva exigențelor impuse de implementarea prevederilor Convenției de la Istanbul.

Cele două proiecte au vizat modificarea și completarea Legii 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați (reglementarea conceptului de violență de gen) și în mod specific modificarea și completarea Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (cu pilon central privind reglementarea Ordinului de Protecție Provizoriu, în acord cu art. 52 din Convenție,  posibilitatea monitorizării Ordinului de Protecție Provizoriu și Ordinului de Protecție prin sistem electronic și reglementarea măsurilor de protecție și a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice).

În prezent, ANES a demarat procesul de constituire a unui grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării actelor normative de la nivelul legislației secundare și terțiare (norme metodologice, proceduri) necesare pentru o bună aplicare a legilor amintite.