PUNCT DE VEDERE Ref: declarațiile formulate de către domnul Vasile Răducă, prodecanul Facultăţii de Teologie, în cadrul emisiunii difuzate la data de 27 mai 2019, la postul de radio Trinitas

 

PUNCT DE VEDERE

 

 

Ref: declarațiile formulate de către domnul Vasile Răducă, prodecanul Facultăţii de Teologie, în cadrul emisiunii difuzate la data de 27 mai 2019, la postul de radio Trinitas.

 

 

Cu privire la declarațiile nepotrivite, formulate de către domnul Vasile Răducă, prodecanul Facultății de Teologie, în cadrul emisiunii difuzate la data de 27 mai 2019, la postul de radio Trinitas, din perspectiva calității domniei sale de reprezentant al conducerii unei instituții de învățământ superior, vector educațional și formator de opinie, și anume când se soldează cu graviditate, sunt mai multe cauze: fie că este vorba de un viol la care ai consimţit şi care ţi-a plăcut să se repete, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei şi Bărbați(ANES), în calitatea sa de instituție guvernamentală cu rol integrator în promovarea politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice și violentei împotriva femeilor și în cel al promovării principiului egalității de șanse între femei și bărbați în toate sferele vieții publice, precizează următoarele:

 

Violența sexuală și violul, sub nicio formă și în nicio circumstanță nu pot fi acceptate, aceste fapte reprezentând încălcări grave, directe și brutale, ale libertății sexuale care sunt incriminate în cadrul prevederilor art. 218 alin.(1) din Codul penal potrivit cărora violul este definit ca fiind “raportul sexual (…) cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare” și care “se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani”.

 

În ceea ce privește violenţa sexuală și inclusiv violul, art.36 din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice( Convenția de la Istanbul), ratificată de către România prin Legea nr. 30/2016, impune statelor–părți necesitatea de a lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a se asigura că sunt incriminate aceste comportamente săvârșite cu intenție și care se realizează în lipsa consimțământului celeilalte persoane.

În scopul armonizării cadrului legal intern cu prevederile Convenției de la Istanbul, Guvernul României a asigurat elaborarea pachetului legislativ necesar, și, în prezent, violența sexuală este reglementată potrivit prevederilor art. 4 alin.(1) lit d) din Legea nr.217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând: agresiunea sexuală, impunerea de acte degradante, hărţuirea, intimidarea, manipularea, brutalitatea în vederea întreținerii unor relaţii sexuale forţate și violul conjugal.

Dimensiunea fenomenului în România este pe deplin reflectată prin date statistice care întăresc poziția noastră cu privire la faptul că promovarea acestui tip de comportament în spațiul public trebuie dezaprobat în mod ferm. Astfel, în țara noastră 28,5% dintre femeile adulte (circa 3 milioane) sunt victime ale violenței fizice și/sau sexuale pe parcursul vieții, 6% din femei (aproximativ 600.000) sunt victime ale violenței sexuale (conform FRA, “Violența împotriva femeilor- O anchetă la nivelul UE”-2014). Prin urmare, această situație îngrijorătoare reprezintă nu doar o problemă socială, ci și o importantă problemă de sănătate publică, fiind necesară reglementarea, promovarea și implementarea unor măsuri adecvate la nivel național.

Prin urmare, mai departe de datele statistice și de analize, Guvernul României și-a asumat acțiuni concrete, în sensul prevenirii și combaterii violenței sexuale prin intermediul proiectului predefinit ”Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România” implementat de către ANES ȘI finanțat prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, care reprezintă o acțiune strategică menită să sprijine autoritățile administrației publice din România să adopte o acțiune coordonată în abordarea integrată și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul, obiectivul principal al proiectului vizând reducerea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor prin înființarea a 10 centre de criză pentru situațiile de viol și 8 centre pentru agresori, îmbunătățirea metodelor de intervenție interinstituțională, elaborarea de instrumente standardizate de lucru și metodologii unitare și derularea de campanii de prevenire a violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.

În legătură cu alte afirmații din cadrul interviului cu referire la religie și diferite aspecte sociale, menționăm că acestea excedează domeniul de competență al ANES, fiind înscrise în sfera de discriminare multiplă specifică activității Consiliului Național al Audiovizualului și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

În concluzie, apreciem că declarațiile nepotrivite care au fost formulate în cadrul interviului sus-menționat nu trebuie să se regăsească sub nicio formă și în nicio circumstanță în spațiul public, acestea fiind de natură să aducă prejudicii grave condiției femeilor din Romania și să contribuie la escaladarea unui comportament profund antisocial și deviant în societatea românească, care contravine tuturor valorilor, principiilor și libertăților fundamentale din sfera drepturilor omului care trebuie să guverneze un stat democratic modern și aliniat la documentele programatice europene și internaționale, precum: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul).

Compartimentul Comunicare și Relații Publice