Studiul realizat de Parlamentul European „Evaluarea valorii adăugate europene privind combaterea violenței de gen: violența cibernetică”

La data de 11 ianuarie 2021, Parlamentul European – Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară a organizat un Focus – Grup, în cadrul căruia a fost prezentat studiul ”Evaluarea valorii adăugate europene privind combaterea violenței de gen: violența cibernetică”. La acest eveniment, din partea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a participat doamna Monaliza Cîrstea, director.

Obiectivele studiului și planul de cercetare au fost orientate către elemente cheie, cum ar fi definirea violenței cibernetice bazate pe gen, impactul violenței cibernetice bazate pe gen, cadrele juridice și politice internaționale ale Uniunii Europene (UE) și ale statelor membre.

Studiul a vizat 12 state membre UE: Belgia, Cehia, Germania, Spania, Franța, Lituania, Olanda, Polonia, România, Suedia, Finlanda, Italia. În cadrul studiului a fost realizată o evaluare de bază privind legislația și politicile existente la nivel internațional, UE și național, precum și efectele sociale și economice ale violenței cibernetice bazate pe gen. În ceea ce privește analiza decalajelor, acesta s-a orientat pe identificarea deficiențelor din legislația și politica existentă la nivel european și național, care ar putea fi soluționate printr-o nouă inițiativă legislativă a UE. Rezultatele studiului au relevat faptul că, la nivelul statelor membre există multe diferențe în ceea ce privește abordarea, legislația și politicile care vizează violența cibernetică bazată pe gen, și că nu există o definiție comună acceptată privind violența cibernetică bazată pe criteriul de gen.

În legătură cu modul de definire a problemei, s-a reținut faptul că în România există o reglementare cu caracter general în cadrul legislației, în timp ce în majoritatea statelor există  definiții generale fără caracter legislativ sau definiții neclare.

A fost subliniat faptul că, din analiza comparativă a datelor disponibile pentru două forme relevante de violență cibernetică împotriva femeilor, situația se prezintă astfel:

Nivelul femeilor afectate de hărțuire cibernetică, de la vârsta de 15 ani:

• EU 28 : 11% în medie, la nivelul Statelor Membre

• Ridicat: Danemarca și Suedia : 18%

• Scăzut: România : 5%

Nivelul femeilor afectate de urmărire cibernetică (hărțuire intenționată), de la vârsta de 15 ani:

• EU 28 : 5% în medie, la nivelul Statelor Membre

• Ridicat: Suedia : 13%

• Scăzut: Bulgaria și Spania: 2%

O parte a importantă a studiului a evidențiat tipurile de impact pe care violența cibernetică   împotriva femeilor la are la nivel individual, societal și economic, în această ultimă categorie, fiind indicate de către Institutul European pentru Egalitate de Gen, costuri estimate la 32,5 miliarde euro, la nivelul Statelor Membre UE.

Posibilele soluții legislative la nivelul UE vizează: revizuirea și consolidarea actualului cadru juridic al UE (ex: modificarea Directiva privind drepturile victimelor), ratificarea Convenția de la Istanbul la nivelul UE, elaborarea unei noi Directive generale privind violența cibernetică (bazată pe gen) (articolul 83 din TFUE), o nouă Directivă/program/rezoluție cu măsuri de prevenire a infracțiunilor bazate pe genul cibernetic (Art. 84 TFUE).