În cadrul ședinței din 19 mai Guvernul a  adoptat Hotărârea privind aprobarea Programului național integrat pentru protecția victimelor violenței domestice și a metodologiei-cadru privind organizarea și funcționarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice.

Victimele violenței domestice, adulți și copii, au acces, pentru prima dată, la servicii integrate moderne de sprijin, atât pentru ieșirea din situațiile de risc și vulnerabilitate în care se află, cât și pentru restabilirea unei vieți normale și independente, prin furnizarea de servicii sociale de tipul locuințelor protejate, sprijin psihologic și consiliere vocațională în vederea integrării sau reintegrării socio-profesionale.

Primele 126 de servicii integrate destinate victimelor violenței domestice: 42 de locuințe protejate, 42 de grupuri de sprijin și 42 de cabinete de consiliere vocaționale  au fost create la data de 4 martie 2020, în toate județele prin proiectul POCU “Venus – Împreună  pentru o viața în siguranță!”, implementat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în parteneriat cu 42 de instituții specializate de la nivelul administrației publice locale (DGASPC și DAS) și constituie o rețea națională inovativă, baza de pornire a acestui program,  care va fi dezvoltată și extinsă în anii următori.

Prin reglementarea Programului Național Integrat pentru Protecția Victimelor Violenței Domestice (PNIPVVD), sunt stabilite pârghiile necesare pentru funcționarea serviciilor sociale din cadrul rețelei naționale de locuințe protejate și a altor servicii complementare, nu doar pentru cele din sistemul public, ci și din sistemul privat. Programul național încurajează colaborarea și parteneriatul între furnizorii publici și privați de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, cu accent pe respectarea și înțelegerea nevoilor și opțiunilor exprimate de către victimă.

Rețeaua națională  furnizează servicii integrate și gratuite victimelor violenței domestice care vor fi admise în locuințele protejate, respectiv cazare, asigurarea hranei, servicii de consiliere psihologică și programe de dezvoltare personală, consiliere vocațională, servicii de asistență socială, consiliere juridică, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, dar și alte măsuri de acompaniament, în concordanță cu nevoile specifice fiecărei persoane, pe o durată de până la 1 an.

Mobilitatea victimelor reprezintă un element de noutate absolută, reglementat prin acest program  și permite identificarea celei mai bune soluții pentru asigurarea protecției victimelor violenței domestice și acordarea măsurilor de sprijin necesare și adecvate în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale. În situația în care unei victime a violenței domestice, din diferite motive, nu i se pot asigura protecția  și măsurile de sprijin necesare pe raza unității administrativ-teritoriale în care aceasta îşi are domiciliul, victima poate fi admisă, pe baza cererii sale, în orice locuință protejată din cadrul rețelei naționale aflată în alt judeţ/sector, indiferent de domiciliu sau reședință ori de valabilitatea actului de identitate.

De asemenea, în premieră,  venind în sprijinul prevederilor  Convenției de la Istanbul, ratificată de țara noastră prin Legea nr. 30/2016,  actul normativ reglementează calitatea de beneficiari ai acestor servicii sociale pentru persoanele fizice, cetățeni ai unui alt stat, aflate pe teritoriul României, deoarece autoritățile locale sesizează din ce în ce mai multe situații de acest tip.

Sarcina identificării victimelor violenței domestice, evaluarea situației de risc și vulnerabilitatea acestora, precum și realizarea planului de intervenție în funcție de particularitățile fiecărui caz revine autorităților administrației publice locale, ca furnizori publici de servicii sociale, sau după caz, furnizorilor privați de servicii sociale. Tot autoritățile locale asigură și finanțarea locuințelor protejate și a serviciilor complementare, din sumele alocate cu această destinație din fonduri externe nerambursabile pe perioada de implementare a proiectului “Venus – Împreună pentru o viața în siguranță!” și, ulterior, din bugetele locale sau, după caz, în parteneriat public sau public-privat, pentru perioada de sustenabilitate de după momentul finalizării proiectului (3 ani) și pentru viitor.

Cele mai recente date arată că, față de anul 2018, când au beneficiat de servicii specializate de protecție un număr de 13.226 de persoane și în anul 2019 s-a înregistrat o creștere semnificativă a situațiilor de violență domestică cu 848 de beneficiari. În anul 2020 au fost raportate 11.607 de astfel de cazuri, în contextul pandemiei COVID  19 și al emiterii ordinelor de protecție provizorii( 8393).

De asemenea, la linia telefonică națională gratuită 0800 500 333 destinată victimelor violenței domestice, care funcționează non – stop, în anul 2018 au fost înregistrate 1.963 de apeluri, în anul 2019 – 1.985 apeluri, în 2020 – 3760 de apeluri, iar în primele 4 luni din 2021 1355 apeluri.

Anul trecut, din datele furnizate de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a rezultat că au fost emise 8210 de ordine de protecție (OP, cu valabilitate 6 luni). În aceeași perioadă au fost emise 8393 de ordine de protecție provizorii (OPP, cu valabilitate de 5 zile), o măsură de protecție instituită la sfârșitului anului 2018, 3887 dintre acestea fiind transformate ulterior în ordine de protecție cu valabilitate 6 luni.

Aceste date care relevă o creștere a nivelului de încredere a victimelor violenței domestice în acest instrument și, totodată, o schimbarea pozitivă de atitudine cu privire la exercitarea drepturilor lor.

Hotărârea de Guvern mai prevede constituirea unui Comitet național de coordonare, sprijin și monitorizare a PNIPVVD, în coordonarea ANES, din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale/Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerului Afacerilor Interne/ Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerului Sănătății, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Educației, Ministerului Justiției, Colegiului Psihologilor din România, Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale, organizațiilor neguvernamentale și ai structurilor asociative ale administrației publice locale.